Viitor de plaur tara noastra are (2)

Educatia romaneasca loveste din nou. Mai precis, cei care o administreaza. Cind cu sesiunea speciala de bacalaureat pentru olimpici profeteam o crestere semnificativa a procentajului de promovati si nu imi imaginam ca o sa am gura mai aurita decit imi propuneam. Intre timp s-a intimplat si Marea Evaluare Nationala, evaluare ale carei subiecte imi confirma nu doar profetiile, dar si cosmarurile. Sa va povestesc!

Peste subiectele la Limba Romana nu ma bag. Ii cred pe altii care par mai pregatiti decit mine sa le comenteze. O sa observ doar ca se putea smulge inca aproape un punct (0.8, mai exact) in afara celui din oficiu prin simpla extragere din textul celui de-al doilea subiect a citorva date (numele concursului si termenul limita, valoarea premiului si felul in care poate fi utilizat). Cum ar veni, ne asiguram ca plozii nostri vor fi in stare sa foloseasca cupoanele decupate din catalogul hipermarketului din localitate. Mai tragi inca 1.2 puncte de la primul subiect daca stii sa scrii “bogat, mici, tristete si enumeratie” si gata, ai pus de un 3. Or mai pica ele inca ceva firimituri cit sa se mai adune de 2 puncte si de la celelalte subpuncte.

Pot spune ceva mai multe despre subiectele de la matematica. Astea mi se par si mai cumplite. Treaba sta asa: daca stii ordinea operatiilor, ceva chestii absolut elementare despre fractii, definitia suprafetei si perimetrului unui dreptunghi, cum se calculeaza volumul unui cub, din nou ceva chestii elementare, de data asta despre functii, si, poate cel mai dificil, sa citesti un tabel ordonat cu 2 linii si 10 coloane, la examenul de matematica luai nota 6. Partea proasta este ca nici restul subiectelor nu sint semnificativ mai dificile, le-am lasat deoparte doar pentru ca necesita cunostinte o idee mai sofisticate, de tipul aducerii la numitor comun, trasarii de segmente de dreapta intre doua puncte date sau, Doamne fere, scoaterii de sub radical. Dar exista si ceva dificil la examenul asta, punctul III 1.b care este formulat gresit. Pentru stiinta stimatilor profesori care au redactat subiectele, intre diagonalele unui dreptunghi se formeaza 4 unghiuri, egale 2 cite 2, motiv pentru care formularea “verificati daca unghiul dintre diagonalele dreptunghiului ABCD are masura egala cu 60°” este absurda. Sint 2 de 60 si 2 de 120° in cazul cu pricina.

Una peste alta, pentru rezolvarea subiectelor la matematica de anul asta am avut nevoie de 5 minute si vreo 20 cm² de hirtie pentru ca mi-a fost lene sa fac calculele in minte la 2 dintre subiecte (o pagina A4 are aproximativ 630 cm², sa se calculeze ce procent din foaia de ciorna am folosit). Chiar si luind in considerare faptul ca nu sint clasa a VIII-a, ca am fost antrenat in matematici in timpul facultatii, ca nu ma aflam sub stresul examinarii, subiectele au fost tembel de usoare. De aici deriva mai multe probleme, una dintre cele mai grave fiind aceea a departajarii. Cum media la evaluare conteaza la admiterea la liceu, selectia pentru liceele de virf va avea un grad mare de arbitrar. Iar acest lucru va fi inrautatit de cresterea ponderii unor factori externi asupra rezultatelor. Daca din motive care nu tin de capacitatea ta intelectuala (racit, stresat, ametit, plictisit, pintecaraie, amorezare, fusta scurta si picioare paroase la profesoara supraveghetoare) ai zbircit un rezultat, cum notele mari se vor inghesui multe undeva intre 9 si 10, daca nu chiar mai sus intre 9.50 si 10, s-a dus dracului orice sansa de a prinde un liceu bun. Problemele de departajare lipsesc cu desavirsire.

O alta problema, inca si mai grava, este ca subiectele de la evaluare nu testeaza nicicum capacitatea elevilor de a trece la un nivel superior de pregatire. Dupa ce ai intrat la liceu rezolvind dificilul exercitiu 4*4+10, te vei intilni peste foarte scurt timp cu probleme de limita, derivata, integrala, trigonometrie si alte bazaconii pentru care nu esti in nici un fel pregatit. Ceea ce e si mai rau, nici nu ti-a spus nimeni ca nu esti pregatit, nu te-a avertizat ca vei acumula goluri din ce in ce mai mari, ca nu vei mai intelege nimic din ceea ce se intimpla prin manuale, ca liceul va fi o gigantica pierdere de vreme.

Doamnele si domnii de la minister sustin ca subiectele din acest an sint mai bine calibrate decit cele din anii trecuti pentru ca au avut ca rezultat o distributie corecta a rezultatelor pe curba lui Gauss, lucru de care ma indoiesc (mai ales ca previziunea lor a fost facuta inainte ca rezultatele finale sa fie disponibile). Despre cita dreptate au avut in privinta asta vom vedea in curind. Dar nu despre asta este vorba in povestea evaluarii nationale. Examenul asta nu este unul de natura statistica, nu-l dam ca sa verificam teoria lui Gauss. Evaluarea nationala este, practic, un examen pentru admiterea la liceu, este despre departajarea celor pregatiti de performanta de cei medii si de cei care nu pot sau nu vor mai mult si au la dispozitie scolile profesionale. Este despre distribuirea rationala a elevilor in grupe de invatare adecvate capacitatii lor. Este despre verificarea capacitatii elevilor de a trece la un nivel superior de pregatire. In consecinta, subiectele trebuie sa fie facute plecind de la cerintele minimale pentru a putea trece la un nivel superior de pregatire (care nu sint in nici un caz cele verificate de subiectele din acest an) si luind in calcul faptul ca exista o ierarhie a liceelor, ierarhie care se reflecta in capacitatea liceelor de a furniza cunostinte, deci si in nivelul cerintelor minimale.

“Modificarea a fost determinata de constatarea ca, de cele mai multe ori, receptarea textului – suport folosit la acest subiect ii punea in dificultate pe foarte multi dintre candidati. Acestia se concentrau pe ideea formulata in citat (de cele mai multe ori inteleasa gresit) si nu pe formularea propriei opinii despre problematica pusa in discutie”, asa ne explica ministerul faptul ca, de exemplu, a fost reformulat al treilea subiect de la bac, limba romana, de anul asta. Ca si in cazul examenului de evaluare, nivelul de dificultate urmeaza capacitatea examinatilor, si nu invers. Imi si imaginez un interviu pentru angajat programatori la Microsoft la care se prezinta numai strungari. “Eh, macar sa alegem cel mai bun strungar!”

Partea cu adevarat cinica din toata povestea asta este ca din motive pur politice este varzuita cea mai importanta arma de supravietuire (si eventual de dezvoltare) pe care o are Romania, educatia. Si nu ma refer aici la olimpici, care vor exista oricum, la pozitionare in clasamente si punctaje obtinute la nu stiu ce teste. Ma refer strict la capacitatea noastra de a face fata unei lumi in care bagajul de informatii minimal pentru a presta o meserie decenta devine din ce in ce mai mare, nivelul de abstractizare creste si el, sintem inconjurati de tari unde problema educationala se pune de mult timp cu rezultate semnificativ mai bune decit ale noastre. Esecul educarii adecvate ne va marginaliza (deja se intimpla), capacitatea de a ne angrena in activitati cu valoare adaugata mare va fi in continuare nula, economia va fi in continuare primitiva, iar cei citiva care scot capul pe speze proprii vor continua sa plece.