O lume… cancerigena

In ultima vreme am avut parte de citeva vesti terifiante. Lucruri foarte prezente in jurul nostru, cum ar fi telefoanele mobile, se dovedesc a fi cancerigene. Presa noastra, paznic al societatii, se grabeste sa ne informeze pentru a ne putea proteja. Din pacate exact asta face: se grabeste.

Prima problema pe care o am cu stirile de genul asta este lipsa voita de claritate. Informatii esentiale sint omise, se pune un titlu bombastic, nu se urmareste subiectul in dezbateri ulterioare. Urmarea… fandacsia’i gata. Panica, nebunie, teoria conspiratiei. Din fericire (sau nefericire), subiectul este rapid uitat pentru ca este urmat la scurt timp de altul prezentat in titluri si mai bombastice.

Va mai amintiti de cit de cancerigene sint telefoanele mobile? Va amintiti pentru ca sinteti oameni normali la cap, cu memorie relativ intacta. Dar ati mai vazut vreo stire/dezbatere pe tema asta in ultima vreme? Si nu au trecut decit 2 luni de la titlurile alarmiste din presa de la noi si de aiurea. (Apropos, cine vrea sa citeasca ceva pareri mai avizate pe tema asta, recomand sa incepeti de la Philip Plait si sa mergeti de acolo din link in link pe dezbatere.)

Acum a aparut una noua: utilizarea creosotului este strict reglementata de o directiva a Comisiei Europene care se ocupa de normarea in domeniu. Realitatea.net ne ameninta cu pericolul teribil care ne paste la simpla apropiere de un stilp de lemn sau de o cale ferata:

“Creozotul este cancerigen indiferent de nivel şi există riscuri de mediu semnificative dacă lemnul tratat cu creozot intră în contact direct cu solul sau cu apa.”

In mod bizar, articolul celor de la Realitatea nu da nici un link spre sursa informatiei, spre site’ul comisiei sau ceva similar. Tre’ sa’i crezi pe cuvint sau sa te apuci sa sapi prin www dupa informatii. Ei bine, eu nu i’am crezut pe cuvint. Si, cum era vorba despre cancer, m’am dus la chiar autoritatea in domeniu: International Agency for Research on Cancer. Acolo… stupoare. In primul rind, creosotul este incadrat la categoria 2A (vezi lista clasificarilor, la pagina 5) alaturi de emisiile motoarelor diesel, vaporii rezultati de la prajirea cartofilor la temperaturi mari si meseria de coafeza/barbier (nu ma credeti? verificati la pagina 6). Cum ar veni, apropierea de o cale ferata cu traverse de lemn este la fel de nociva precum o intrare la Mac.

Mai mult, daca luam volumul 92 al catalogului de substante luate in calcul de IARC si mergem la pagina 756 (pagina 3 in link’ul de aici), constatam faptul ca singurele studii facute sunt asupra celor care au ca ocupatie profesionala lucrul cu creosotul sau in direct contact cu acesta.

A number of cases of skin cancer, including scrotal cancer, have been reported among workers who had been occupationally exposed to creosote. A cohort study of wood impregnators in Norway and Sweden and a cohort study of timber workers in Finland, who had been exposed to creosote, reported a statistically significant excess incidence of non-melanoma skin cancer. A study of power linesmen in Sweden did not report any statistically significant increase in the incidence of cancer, although the risk for non-melanoma cancer was slightly increased. A nested case–control study of lung cancer
among a cohort of gas and electricity workers in France reported an increased risk for exposure to creosote, with evidence of an exposure–response relationship. A cohort study of workers in the USA who had used creosote for the treatment of wood indicated the possibility of an increase in mortality from lung cancer. A study that applied a job–exposure matrix to job titles in the Swedish census and linked this to cancer incidence found an increase in the incidence of cancers of the renal pelvis and urinary bladder that was related to exposure to creosote. (IARC MONOGRAPHS VOLUME 92, pg. 756)

Nici un cuvint despre riscul de cancer, “indiferent de nivel”, la simplul contact, la care se alarmeaza Realitatea.

Ma repet, din fericire, efectul pe termen lung al acestei stiri, luate singular, este minor. Va fi uitata in citeva zile. Pretul acestui “din fericire” este, din pacate, in contextul tuturor stirilor de acest gen, urias: opinia publica bombardata cu informatii false sau impropriu prezentate, bombastic prezentate pentru impact la ochi dar nu si la neuron, impact educativ negativ (macar de’ar fi fost nul!!!). Oricit de cinic ar suna, mi’as dori ca urmarea acestei stiri sa fie vreo 2-3 greve ale CFRistilor si vreo 20-30 de stilpi darimati de nepotii citorva babe paranoice. Dupa care 1-2 companii de asigurari sa dea in judecata 2-3 ziare pentru recuperarea pagubelor.

P.S. Pentru paranoicii excesiv de creduli: creozotul este o substanta care se depune in mod natural pe suprafetele de deasupra oricarei flacari rezultate din arderea unui combustibil fosil (lemn, carbune, gaz, petrol, motorina si toate celelalte derivate). Adica pe hornuri, hote, tavane, geamuri… Nu uitati: “indiferent de nivel”!!!!

Later Edit: Am reusit sa gasesc si sursa articolului alora de la Realitatea, un comunicat al Comisiei Europene. Interesant este faptul ca nici Comisia nu’si argumenteaza stiintific decizia. Mai mult, daca o iei din link in link plecind de la acest comunicat, incepi sa constati ca este mai degraba vorba despre despre o decizie paranoic-politica decit una fundamentata stiintific. Spre exemplu, iata doua rapoarte ale unor institutii conexe Comisiei Europene: European Chemical Industry Council si Swedish Chemical Agency (Suedia fiind raportorul european pe problema la momentul respectiv, SCA era autoritatea competenta care a emis raportul) (la mine aceste doua link’uri merg bizar. Daca nu se afiseaza nimic, dati un refresh si se rezolva). Ambele rapoarte vorbesc exclusiv despre expunerea pe termen lung (profesionala) la creozot. La asta as adauga si pagina web referitoare la creozot a site’ului guvernului Marii Britanii.