RSS

Neagu Djuvara sau despre cum mi’ar fi placut sa invat istoria

14 Nov

Cartile bune, indiferent de subiect si mod de tratare a acestuia, se diferentiaza de celelate prin faptul ca iti deschid portile unor universuri noi. Parcurgerea lor te imbogateste, adauga fatete noi la viziunea pe care deja o ai asupra lumii si le reconfigureaza pe cele vechi. Unele carti lucreaza cu concepte mari, cu sensuri profunde, altele cinta in cheie minora dar nu mai putin importanta. Pentru ca, nu’i asa, pentru a avea rabdarea si deschiderea de a descoperi sensul vietii trebuie sa afli mai intii ca se poate zimbi in mii de feluri si cu mii de semnificatii, ca lacrimile pot curge din mii de motive, ca frunzele sint, pe de o parte, simpla, daca se poate spune asa ceva, victorie a viului asupra entropiei dar si simbol al renasterii perpetue.

“Saga Gradistenilor” a lui Neagu Djuvara este o carte buna. Nu este o carte de istorie, chiar daca a fost scrisa cu toata rigoarea demna de un tratat de istorie, chiar daca este rezultatul scotocelii de ani prin arhive si memoria altora. Nu este nici beletristica, nu este o istorie romantata, chiar daca lectura curge lin in ciuda ariditatii multor pasaje, citate din pomelnice sau documente administrative.

Saga Gradistenilor este o istorie scrisa in cheie minora si hitra. La 94 de ani, Neagu Djuvara este unul dintre acei aristocrati ai manierelor scapat de obsesia conventiilor si imaginii. Aceasta ii permite sa fie pe alocuri de’a dreptul scandalos fara a’si pierde eleganta. (Nu dau citate, ii las pe curiosi sa le descopere singuri. Merita) Pe alocuri mi’a lasat senzatia ca a fost contemporan cu toate cele despre care scrie, chiar daca lucrarea lui acopera o perioada foarte lunga de istorie (sec. XVI-XX), ca isi corecteaza amuzat si relaxat inaintasii intr’ale subiectului. Sint spumoase demonstratiile lui, nu mereu foarte convingatoare, cum ca un autor sau altul s’a inselat in privinta interpretarii unui text sau a cronologiei unor intimplari, punctul culminant fiind “sapuneala” pe care i’o trage rubedeniei sale Grigore Gradisteanu, “autorul acelui <<Nobiliaru Familiei Gradisteanu>>”, pentru snobismul de care a dat dovada.

In plus, pe fundalul aparentei lejeritati cu care trateaza principala tema a cartii, genealogia Gradistenilor, Neagu Djuvara urmareste in secundar o tema mai grea, aceea a rolului marii boierimi in istoria Tarii Romanesti. Aceasta a doua tema, desi prea putin urmarita si mai deloc cristalizata in cuprinsul cartii, a fost pentru mine si cea mai plina de surprize. Trebuie sa recunosc ca sint inca, la fel ca majoritatea romanilor educati in epoca comunista, prizonierul acelei istorii oficiale infestate de protocronism. Corupt de ideologia acelori ani, mosier, boier, burghezie au, din pacate, rezonante profund negative in mintea mea. Exceptindu’i, evident, pe fratii Buzesti si pe Soimaresti😀 Tot din aceleasi surse, aveam convingerea ca boierii veacurilor trecute erau cumva de carton, masa de manevra la dispozitia vointei domnitorului. Care domnitor, cind se supara, pre multi ii popea.

Cartea lui Neagu Djuvara a reusit sa’mi deschida ochii asupra acestui prizonierat. Nu spun prin asta ca am inteles, in sfirsit, cum au stat lucrurile. Dar, cu siguranta, acum pot recunoaste ca habar n’am cum au stat lucrurile, o baza buna pentru a incepe sa studiez problema. Ideea unei mari boierimi cu vointa independenta de cea a domnitorului, functionind deseori pe post de contrapondere, de “parlament” in sensul britanic al conceptului, a fost si noua si fascinanta pentru mine.

Ramin doua frustrari la incheierea cartii. Prima ar fi ca, din pacate, istoria noatra veche este foarte slab reprezentata in texte. Saga Gradistenilor a stirnit o sete greu de potolit cu romantarile tirzii din cartile lui Sadoveanu sau Alexandru Mitru, Delavrancea sau Balcescu. Din pacate noua ne’au lipsit, cel mai probabil din motive teribil de obiective, un Machiavelli, un Dante, un Shakespeare, un Rablaise (si lista continua frustrant de lunga) care sa fie martori ai timpurilor si sa lase texte valoroase si coerente din care sa ghicim cum stateau lucrurile pe atunci.

A doua frustrare este legata de obsesia pentru propriul patronim. Citind la Neagu Djuvara despre cit de dificila i’a fost lui urmarirea unui arbore genealogic a unei mari familii boieresti, cu urme semnificative in documentele timpurilor, vazind cit de interpretabile sint chiar si in cazul lui acele documente, ma intreb ce sansa am eu, venind dintr’o familie modesta, sa’mi descopar originile. Singura sansa, probabil, ar fi raritatea numelui meu de familie si aria geografica relativ restrinsa in care aceasta a trait. Cine stie, poate imi voi gasi cindva curajul si resursele pentru a ma apuca de scormonit. Ce e sigur, Saga Gradistenilor mi’a intarit curiozitatea.

 
7 Comments

Posted by on November 14, 2010 in Cartea Cotidiana

 

7 responses to “Neagu Djuvara sau despre cum mi’ar fi placut sa invat istoria

  1. Pinocchio

    November 17, 2010 at 3:57 pm

    Cu scuze anticipate pentru off topic: Ai văzut etimologia zboinei la mine pe blog?

     
    • BadDragon

      November 17, 2010 at 4:19 pm

      Nope, ma uit acusica. Off-topic: no problem😀

       
  2. noemi kronstadt

    November 21, 2010 at 6:45 pm

    hm,imi place d-l djuvara,mai exact,e unul din barbatii la bratul caruia as fi plutit transportata de emotie si la 16,si la 60 de ani. asta e argument cu cortex,nu cu fusta:)

     
  3. Pro Atitudine

    November 23, 2010 at 9:18 pm

    Si pentru mine maestrul Djuvara ramane un model nu doar de istoric autentic, ci si de mare demnitate umana…

     
  4. Adrian

    December 13, 2010 at 5:28 pm

    misto

     
    • BadDragon

      December 16, 2010 at 2:10 am

      Adi, scuze pentru intirzierea aparitiei comentariului tau. A aterizat, din motive pe care nu le inteleg direct in spam. Iar mie nu’mi dadea prin cap sa verific ce’am in spam pina nu am aflat de la Andreea ca asa ceva exista.

       

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: