RSS

Robo Sapiens

21 Sep

Dupa cum v’am obisnuit, inca un subiect care ma bintuie de ceva vreme. Unul d’ala pe care toata lumea se fereste sa’l atinga pentru ca sar imediat din el concluzii dureroase.

Ce poate fi mai dureros decit sa recunosti ca traiesti degeaba? Chiar asa, de ce traim? Doar in virtutea inertiei ca ne’am nascut? Cam putin.

Traim dupa modele deja instaurate cu mult inainte ca noi sa ne fi nascut. Muncim ca disperatii pentru ca pe undeva prin trecuturile omenirii chiar si o zi de pauza insemna disparitia fizica. Cineva inteligent ne’a pus duminica in calendar ca sa nu cadem lati pe ogor.

Acum citeva zile dezbateam cu Andreea si Vulpoiul problema suprapopularii pamintului. De ce facem copii? Trei motive mari si late: ca sa aiba cine sa lupte in razboaiele de miine (asta a cam cazut in zilele noastre dar motivatia persista in inconstient, probabil ca arhetip), ca sa supravietuim ca specie (si asta a murit, taman ce ziceam ca e suprapopulat pamintul, nici un risc de disparitie a speciei, dar, la fel, se pastreaza in inconstient) si ca erzat de imortalitate individuala (p’asta o pot accepta, chiar asa tembela cum e). Toate esentializate in zicala populara: Asa se face!

Tot pentru ca asa se face ne aruncam week’end de week’end cu capul inainte pe autostrada spre mare, vara, sau spre munte iarna. Nici macar nu mai conteaza ca stim ca ne vom enerva pe drum, la hotel, pe plaja, la restaurant, la toaleta, in club. Nu, mergem! Asa se face!

Apoi venim inapoi acasa si incepem sa ne cautam un job mai bine platit ca sa punem mai multi bani deoparte pentru la anul sa stam la 5 stele in speranta ca ne vom enerva mai putin. Sau ca sa plecam in Bulgaria, Spania, Grecia. Cautam mai binele dar il cautam in acelasi cerc de optiuni. Sintem programati sa gindim in cutie (o rima a avut intr’o noapte un vis superb, s’a visat sarpe).

Evident, nu toti cei care fac lucrurile de mai sus le fac automat. Unii chiar aleg. Ba chiar le produc placere. La fel de evident, toata lumea va considera ca face parte din aceasta categorie. Diferenta fenotipica dintre ratiune si rationalizare este minimala. Genotipul face diferenta. Din pacate aceasta diferenta se vede mai usor din exterior decit din interior. Si, tot din pacate, statistica ne spune ca majoritatea rationalizam mai degraba decit sa rationam. Si asta ne coboara din postura de Homo Sapiens asezindu’ne cuminti in aceea de Robo Sapiens. De gindit continuam sa gindim. Doar ca post factum, pe post de poveste de adormit frustrarile.

Ma gindesc sa’mi deschid o afacere: Schimburi de ulei ieftine pentru androizi. Tind sa cred ca o sa aiba succes.

 
12 Comments

Posted by on September 21, 2010 in Uncategorized

 

12 responses to “Robo Sapiens

  1. Adrian

    September 22, 2010 at 11:42 pm

    Ba sa sti ca pamantul se depopuleaza. Am urmarit 2 documentare in sensul asta si aproape m-au convins. Unul dintre ele a fost chiar mizerabil fiindca incuraja nu doar futaiul concurential al populatiei americane fata de musulmani ci si cel politic sau armat. Exista isteria imbecila a depopularii americii de catre musulmanii americanizati.
    Asadar, populatiile inca presupus boom-istice sunt cele musulmane, indiene si, desigur, chinezariile.
    In rest, sti bine ca sensul vietii e o mare fundatura.
    Hawking mai lucra si cred ca inca lucreaza la chestia asta. Intre timp, colegii tai fizicieni aproape ca jubileaza cu raspunsurile (vezi, the big M theory).
    Nu vorbim de filosofi care s-au poticnit in antinomii, nu vorbim de credinciosi – slinosi de certitudini imaginate.
    Misto ideea de robo sapiens. Tu ai scos-o?

     
    • BadDragon

      September 27, 2010 at 11:47 pm

      Uite, abia acum am cautat “Robo Sapiens” cu google si se pare ca nu sint primul care il utilizeaza (habar n’aveam pina acum). Doar ca ceilalti il folosesc mai degraba pentru a descrie drumul invers, umanizarea robotilor, aducerea lor mai aproape de androizi.

      In privinta suprapopularii, cind s’o sparge buba nici nu o sa conteze ca o zona e depopulata si alta hiperpopulata. Problema e globala si nu locala.

      Cit despre oamenii de stiinta… oricit de frumoasa e o teorie din fizica, ea nu va fi niciodata nimic altceva decit o teorie din fizica. Orice fizician care scoate nasul din ecuatii si’si prezinta interpretarile proprii ale acestor ecuatii ca fiind adevaruri valabile in afara teoriei (sensul lumii, existenta divinitatii… you name it) comite o eroare grava in primul rind fata de propria stiinta (modele, modele, modele, toate sint doar modele).

      Dupa mine sensul vietii e o chestie care tine mai degraba de credinta intr’un sistem, mai mult sau mai putin coerent, mai rigid sau mai flexibil, de valori. Mai mult, cred ca viata personala incepe sa capete sens in momentul in care esti in stare sa’ti analizezi critic sistemul de valori care’ti da sens vietii. Stiu, suna putin a cerc vicios. Asta e, nu’s un geniu, vin si eu cu ce pot.

      Mergind pe linia descrisa mai sus, Robo Sapiens este fiinta umana care traieste fara chestionarea sistemului de valori care ii da o coerenta vietii. Asta nu inseamna ca existenta lui nu este coerenta, doar ca respectivul individ habar n’are in ce consta aceasta coerenta. Arhetipuri + conjucturi istorice colective + norme sociale de achizitie recenta = 4-5 modele comportamentale retraite la infinit cu vagi variatiuni individuale cauzate de istoria locala si personala.

       
  2. mihai

    September 27, 2010 at 1:09 pm

    Robo sapiens pot creste decat robo sapiens. Si cred totusi ca este nevoie de ei in Capitalism. Cine ar mai cumpara? Toate “lucrurile’ de care dintro data avem nevoie?
    Simplitatea e lipsita de gust in robo sapiens mind.
    Dar, ai dreptate ( aveti dreptate).

    P.S.
    Am terminat de mult cartuliile ( de mult)… se mai poate ceva infuzii?

     
    • BadDragon

      September 28, 2010 at 12:03 am

      1. Nu sint de acord cu faptul ca “Robo sapiens pot creste decat robo sapiens” (vezi ca se foloseste “doar” in loc de “decit” in situatia asta. Daca tii la “decit” va trebui sa pui o negatie in fata lui “pot”). Rezultatul maturizarii unui individ depinde in mare parte de calitatea educatiei parentale dar nu in totalitate.

      2. Daca o conditie necesara pentru existenta capitalismului este existenta lui Robo Sapiens (personal, nu cred ca e asa), atunci capitalismul trebuie sa fie modificat sau sa dispara.

      3. De lucruri avem si vom avea nevoie indiferent de nivelul de maturitate pe care l’am atinge. Poate doar motivatia achizitionarii lor difera de la un caz la altul. (nu mi se pare in nici un fel deplasat sa vrei sa’ti cumperi yacht daca iti place sa navighezi sau un Porche/Ferrari daca iti place senzatia pe care o da un motor puternic care toarce perfect asteptindu’ti comenzile).

      4. Cartile au fost scoase din cutii, sint in rafturi si esti binevenit sa’ti alegi ce vrei.

       
      • mihai

        October 1, 2010 at 12:23 pm

        1. Statisticile spun diferit.Multam de corectura. Asta doar uitandu-ma la sesiunile de BAC. Oribil moment.
        2.Nu este o conditie, dar faciliteaza capitalismul.
        3. Evident, trebuie sa ne imbracam. Cred ca aici este vorba de intelegerea “De ce-ului”. Sa poti avea fara noima este doar o judecata, dar totusi nu defineste decat lipsa intelegerii acelui De ce. De acolo exprimarea mea cu simplitatea. Simplitatea implica intelegerea De ce-ului.
        4. Buna treaba. Multam.

         
  3. musiualexandru

    October 2, 2010 at 2:35 am

    Nu Pamântul e suprapopulat, Dragoane, ci metropolele si mahalalele, favelas daca vrei. În rest, putem fi si de doua ori mai putini, ba chiar si de zece ori mai multi, tot aia e. E suficienta o mâna de cretini care da totul peste cap.
    Altfel, copii facem ca suntem înzestrati cu cele trebuincioase, ca orisice alt animal. Doar ca avem cu plozii relatii ceva mai extreme decât dobitoacele – ia uita-te la maimuta cu curul rosu… Noi si plozii – fie ne iubim si ne ajutam mai mult ca orice specie, fie ne spurcam si ne detestam mai rau ca niste nevertebtate. Heh.
    Iar genotipul, Dragoane, face si el ce face, dar nu e totul. De la un grad de mârsavie-n sus, e chestie de educatie si environment. O fi avut Stalin sase deste la fiecare picior, dar cromozomi n-avea mai multi ca mine. Sau ca tine.
    Ori poate da, oi avea dreptate, la urma urmei, ontogeneza repeta filogeneza, iar omul o fi pierdut pe undeva pe drum gena cumaptarii, a caii de mijloc. Om mai depana.

     
    • BadDragon

      October 4, 2010 at 9:02 pm

      Alecule, pacatul este ca oricit ne’am inghesui noi in metropole si la periferiile dinselor, apa, grinele si petrolul nu cresc, daca’mi permiti, in aceleasi locuri. In aceasta ordine de idei, ne cam suprapopulam. Mai adaugam la asta si faptul ca, in afara de noi insine, nu mai avem nici un pradator natural consecvent. E destul de groasa treaba.

      Da’ ai si matale dreptate. In vremi in care eram cu mult mai putini era suficient ca nea Costica sa’i fure nevasta lu’ Vasile si nea Vasile sa aiba suficient de multi vasali (ca doar d’aia’l cheama Vasile, ca sa aiba vasali) pentru a porni un razbel in toata puterea cuvintului.

      Da’ nu asta era tema discutiei. Suprapopularea este doar un efect, unul din multele, al unei bube mai mari. Daca vrei, problema de baza, asa cum o vad eu, este faptul ca nivelul general de maturitate psiho-sociala al omenirii este foarte mult ramas in urma dezvoltarilor stiintifice (medicina, fizica, inginerie, you name it). Traim intr’o lume cu care nu stim ce sa facem, o folosim pentru a ne adinci slabiciunile in loc sa ne intarim si dezvoltam punctele forte.

      Este fascinant, daca reusesti sa te distantezi intr’o pozitie de observator, felul in care tehnologia a remodelat traditiile fara sa le elimine.

      La faza cu genotipul si fenotipul am o oarescare senzatie ca m’ai inteles gresit. Le foloseam cumva metaforic pentru a diferentia intre rationare si rationalizare.

       
  4. mihai

    October 6, 2010 at 11:04 am

    “Mult in urma dezvolatarii stiintifice”. Asta suna elitist ( not that is a bad thing). Dar, stiinta nu defineste decat rationarea. Rationalizarea este pentru observatori🙂

    Acum, fenotipul fiind strans legat de genotip nu vad paralela intre ratioanare si rationalizare. Incercad sa iau ceva din definitiile celor doua nu-mi “sare in ochi” intersectia lor. Sunt tare curios de subiect ( ma justic) si de aceea insist.

    Multam de clarifiacare.

     
    • BadDragon

      October 6, 2010 at 9:21 pm

      Mihai, observatia aia este functionala, nu elitista. Uite un exemplu: odata ce s’a demonstrat ca pamintul e rotund si teoria a fost acceptata ca fiind un adevar (cumva impotriva credintelor anterioare intretinute destul de vehement de biserica catolica) au aparut niste baieti cu creierul putin defect care s’au urcat pe corabie si au plecat sa caute drumul spre Indii pe la vest (ala pe la est se dovedea si lung si prea primejdios). Si uite asa s’a descoperit America.

      Ideea e ca, desi ma indispun pretentiile unor oameni de stiinta de a extrage sensul existentei din ecuatii, ma indispune inca si mai mult faptul ca mergem cu frina de mina trasa ignorind consecintele uneori teribil de evidente ale ziselor descoperiri stiintifice. Desi unii au descoperit ca gripa este rezultatul unei infectii virale, inca ne mai ducem la vraci sa ne vindece. Rezultatul este ca traim intr’o lume fracturata in care paradoxurile rasar la tot pasul (desi multe dintre ele sint usor de ocolit prin simpla largire a orizonturilor).

      Acu’ ajung si la ceea ce nu ai inteles/vazut. O sa ma folosesc de un exemplu simplu: cunosti doi oameni, fiecare are cite un copil. Ii intrebi pe amindoi de ce l’au facut, amindoi dau acelasi raspuns: pentru ca l’am dorit. Asta este “fenotipul” (ceea ce este observabil, ceea ce se manifesta). Acum, in privinta aparitiei copilului primul a rationat, celalalt a rationalizat.

      Cel care a rationat a luat in calcul, anterior deciziei de a face copilul, diversi factori (economici, sociali, emotionali) si a ajuns la concluzia ca este un lucru bun pentru el sa faca un copil.

      Celuilalt i s’a intimplat pur si simplu sa se imbete cam tare intr’o seara si sa uite sa puna prezervativul cind s’a culcat cu o tipa cam naspa pe care o cunostea doar de citeva saptamini. Cind a aparut copilul si’a asumat responsabilitatea cresterii lui dar pentru a se proteja de ideea ca a gresit, ca acum este blocat intr’o relatie pe care nu si’a dorit’o, ca viata lui o sa fie cam nasoala de acum incolo, ajunge la concluzia ca de fapt el o iubeste pe tipa naspa si ca el chiar si’a dorit un copil. Asta se cheama rationalizare. Adica gasirea unei scuze convenabile pentru a ocoli un adevar greu de suportat (cam cum fac eu cind in loc sa recunosc ca sint un lenes incurabil imi spun ca am muncit mult si sint obosit).

      Asta este “genotipul”, structura interna care conduce la manifestare. Din exemplu se poate vedea cum la un rezultat aparent identic se poate ajunge pe cai diferite. Si tot diferite vor fi si consecintele pe termen lung ale celor doua sisteme de justificare a concluziei finale. Primul are foarte multe sanse sa fie un parinte bun si fericit cu copilul sau, cel de’al doilea are enorme sanse sa acumuleze frustrare dupa frustrare, sa fie un parinte rau, ba chiar sa’si urasca inconstient copilul.

      Sper ca de data asta m’am explicat ceva mai inteligibil. Daca nu, reiau.

       
      • mihai

        October 7, 2010 at 10:13 am

        Am priceput acum paralela.
        Dar, pentru un om X din locul Y sa fie cunoscator de stiinte “inalte” sau utilizator al lor este o sansa mica. Pentru a fi explicit : este nevoie de informatie reala pentru aplicare si intelegere. Informatia nu ajunge, si chiar daca ajunge trebuie sa invinga genotipul si fenotipul lui X din Y. Fenotipul este chiar mai greu de invins cat timp robosapiens este societatea in care a evoluat.

        Dar, iti inteleg “frustarea”. Interesant, robosapiens este mult mai legat de fenotip decat de genotip. Chiar daca genotip-ul a dat un IQ peste medie. Ceace ar duce la rationalizare.

        Interesanta discutie…. foarte interesanta.

        Din pacate, o fac in spatele monitorului de pe biroul aflat la munca.

        Multam inca o data pentru clarificare.

         
  5. Lia Bugnar

    October 7, 2010 at 12:50 pm

    Futu-i, Dragoane, iti scrisesem un post lung si am apasat pe ceva gresit si s-a dus in ma-ssa. O sa incerc sa-l reconstitui, dar ma indoiesc. O sa ratez tot felul de nuante care-ti ies o data-n viata. Deci incepeam prin a-ti spune ca: de-aia ma simt eu in siguranta in preajma ta, Dragoane. Pentru ca tu nu dormi niciodata, stai si veghezi asupra sensului somnului nostru, al celorlalti care dormim nentorsi. Numai pe trezie, uneori ma gindesc si eu la lucrurile astea care te framinta pe tine. Eu cred ca oamenii fac copii din egoism. Se iubesc pe ei insisi la nebunie si cea mai reusita chestie pe care o pot face pe planeta este un xerox mic dupa ei insisi. N-are nici o importanta ca jocul e tot mai greu de jucat, n-are importanta ca regulile nu le facem noi, cu cit sintem mai multi, cu atit ne distram mai bine. Alt motiv ar fi ca nimeni niciodata nu-si inchipuie ca ar putea avea un copil altfel decit foarte frumos, genial, talentat, norocos si cu ditamai penisul (daca-i baiat)/ sinii (daca-i fata). De fapt, majoritatea plozilor sint draguti pentru ca totul e mic la ei deci si defectele dar devin adulti stersi, uritei, lipsiti de caracter si pagubosi. Si, bineinteles, prosti la pat. Ruleta ruseasca pe care n-a mface-o in ce priveste viata noastra, o facem in ce priveste viata lor. II aducem aici desi poate ii deranjam de undeva unde e mai misto. Ii aducem fara sa-i intrebam, dupa care ne punem cu educatia pe ei, ii invatam abrupt jocul asta de rahat care incepe cu gradinita si se termina cu mitinguri ca-i pensia de rahat. Nu stiu cum poti sa faci un copil cind stii din start ca, in caz ca totul merge uns, nu vei fi linga el sa-l tii de mina in cea mai importanta clipa a vietii lui:cind moare. Pe de alta parte, vedem cu totii ca nu sint destule locuri de parcare, dar facem copii de care sintem siguri ca vor avea de la Ferrari in sus. Pe care se va gasi cineva sa scrijeleasca cu cuiul ‘Fut Steaua”. De-asta facem copii.

     
    • BadDragon

      October 7, 2010 at 10:54 pm

      🙂 Nostima ironia din inceputul comentariului tau! Din pacate altruismul meu are alonja ceva mai redusa si cind cujet la ceva e mai degraba in scopul potolirii demonilor proprii decit pentru a’i baga la turbinca pe ai altora. Evident, ma bucura sa aud ca exorcizarile mele difuzeaza si in mediul inconjurator.

      In privinta plozilor… e putin cam amara imaginea pe care o construiesti. Asta nu o face mai putin adevarata. Am vazut, totusi, si oameni care au facut copii plecind de la premize ceva mai roz.

      Dar, ai dreptate, atita timp cit nu stim de unde’i aducem si unde’i trimitem la final ne asumam o responsabilitate care ne depaseste. Daca mai amestecam si prostia in reteta, lucrurile devin chiar dubioase.

       

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: