RSS

Vai tigani, tigani, gipsies si gitani

29 Apr

Nici nu m’am trezit bine de dimineata si mi’am aruncat un ochi pe blogul Babelor Marx. Si acolo ce sa vezi? Rhetta a luat taurul de coarne si a dat cu el de gardul extremistilor. Nu fac aici critica postarii, cine e curios n’are decit sa arunce un ochi pe acolo. Insa nu m’am putut abtine de la a aborda aceeasi tema mai in stilul meu, tetrapiloctomie pseudo-academica.

Am luat’o intii usurel, de incalzire, cu niste statistici, am scris vreo 2-3 ecuatii, am obtinut niste rezultate, le’am mai integrat oleaca sa aiba sens, am facut o derivata si o histograma. Numerele folosite la calcul sint luate de la Agentia Nationala pentru Romi si se refera la referendumul din 2002. Date mai recente, desi am cautat asiduu, n’am gasit. Banuiesc ca multe nu s’au schimbat, poate doar cifrele cu potential mare de a fi afectate de criza economica. M’am axat pe 3 criterii: educatie, situatie ocupationala, conditii de trai. Din pacate n’am gasit nicaieri nimic despre venituri. Iata ce am obtinut:

Educatie: In 2002 erau romi: 0.09% dintre studentii (93.35% romani), 0.38% dintre liceeni (92.94% romani), 1.15% dintre cei de la scolile profesionale (91.15% romani). In conditiile in care populatia roma reprezinta 2.5% din populatia Romaniei, te’ai astepta ca acelasi procent sa se regaseasca si in impartirea pe etnii a celor care urmeaza o institutie de invatamint. Din pacate nu este asa. Vestea imbucuratoare este ca procente de peste 2.5% se gasesc la ciclurile gimnazial(3.20%) si primar(4.24%).

Situatie ocupationala: O prima problema ar fi aceea ca doar 22.90% din populatia roma din Romania este activa, in comparatie cu 41.59% in cazul romanilor. Apoi, doar 71.51% din populatia roma activa are un loc de munca (88.47% in cazul romanilor). Raportat la nivelul intregii populatii care are un loc de munca a Romaniei, doar 1.12% sint romi. In plus, 28.49% din somerii Romaniei erau romi in 2002 (11.53% romani), 32.75% din femeile casnice provin din familii rome (12.58% romance). Si cifrele defavorabile continua. Toate acestea sugereaza o situatie materiala precara, mult sub nivelul mediu din Romania (care oricum nu e prea ridicat).

Conditii de trai: Din statistici rezulta faptul ca majoritatea familiilor rome au in componenta intre 3 si 5 persoane. Aceste familii au locuinte cu o suprafata medie de 4-6 mp/persoana. In cazul familiilor de romani maximele se regasesc pe familiile formate din 2 sau 3 persoane iar suprafata locuita este de 14-16 mp/persoana in cazul familiilor cu 2 membri si de 10-12 mp/persoana la cele cu 3 membri. Doar 17.88% dintre gospodariile rome au apa rece in casa (54.17% dintre gospodariile romanesti), 9.16% au apa calda (44.68% romani), 12.42% au baie cu cada sau dus (50.41% romani) si 12.10% au closet in casa (48.71% romani).

Ce se poate deduce din statistici? Populatia roma este mai slab educata decit populatia romana majoritara, au mai multe persoane in intretinere, slujbe mai putine, somaj mai ridicat si conditii de trai mai proaste. Si se mai poate deduce faptul, evident de altfel, ca exista o problema de integrare a comunitatii rome. In mod normal, ar trebui ca 2.5% dintre studenti sa fie romi, 2.5% dintre liceeni, dintre someri, dintre casnice. Ei ar trebui sa locuiasca in case care ofera aceleasi conditii ca si casele celorlalti, cu suprafete similare. Si tot asa.

Bine bine, da’ care e problema? Unii dau vina pe istoria etniei. Ca si in cazul negrilor din America, romii din Romania au fost sclavi pentru o perioada foarte lunga de timp (4-500 de ani, functie de izvoarele istorice folosite pentru atestarea venirii lor). Romii, chiar si dupa eliberarea din robie, au fost si inca mai sint priviti ca cetateni de mina a doua. Aceasta duce la enclavizare, la construirea unei mentalitati de clan, la traditionalism exagerat, impiedica amestecarea cu populatia majoritara. Pe de o parte majoritatea ii refuza, pe de cealalta se creeaza mecanisme de aparare si supravietuire care au ca rezultat refuzul de a se deschide catre majoritate. Cercul nu poate fi decit vicios.

Altii dau vina pe educatie. Daca romii s’ar lasa educati, spun ei, problema s’ar rezolva. Dupa cum am vazut din statistici, exista un deficit educational in cazul etniei rome. Mi se pare totusi hazardata corelatia directa.

Vin inca unii si dau vina pe enclavizare si infractionalitate. Ideea ar fi ca retragerea in ghetto nu face decit sa perpetueze anumite modele comportamentale vetuste, o inertie la schimbare care pastreaza comunitatea prizoniera acelorasi greseli. Modelele deficitare, sub presiunea comunitatii prea strinse si prea ermetice, sint adoptate si repetate. Nu am statistici privind infractionalitatea, asa ca nu ma bag. Din proprie experienta stiu cite ceva despre enclavizare si tind sa cred ca ea exista.

De partea cealalta, reprezentantii romilor pun problema comunitatii pe seama discriminarii. Romii sint mai putini la scoli superioare pentru ca nu sint acceptati si pentru ca in timpul studiilor primare si medii nu li se ofera conditii egale de studiu, de unde rezultatele mai slabe. Dupa acelasi model, romii nu au slujbe bine platite si stabile pentru ca sint greu admisi si sint primii care sint alesi sa plece. Apoi suspiciunea permanenta.

Ce cred eu? Cred ca problema principala este incapacitatea comunitatii, in general, de a accepta ca exista o problema de adaptare a comunitatii rome la comunitatea majoritara. Recunoasterea publica actuala a problemei este alterata fie de scapari din friu a emotiilor, acuze, resentimente, porniri extremiste, fie de faptul ca este facuta cu jumatate de gura, parca de frica de a nu zgindari cuibul de viespi. Dupa mine, solutionarea problemei nu poate sa inceapa decit cu recunoasterea  ei matura si echilibrata.

Restul e studiu, suport, deschidere, empatie, cunoastere reciproca. Nu cred in fatalismul majoritar ca problema asta este eterna. La fel cum nu vreau nici sa dispara comunitatea roma. E prea bogata cultural, prea vie, poate chiar mai bogata si mai vie decit stie ea insasi.

 
13 Comments

Posted by on April 29, 2010 in Idei

 

13 responses to “Vai tigani, tigani, gipsies si gitani

  1. visul

    April 30, 2010 at 9:49 am

    Numerele si statisticile sunt interpretari reci si inconsecvente are realitatii. Da, romi sunt sclavi la origine. Si o parte mare din populatia Romaniei a fost sclav la un punct in istorie. Am putea spune ca romi sunt sclavii sclavilor. Realitatea este simpla : lipsa informatiilor duce la prejudecati. Cati din noi cunoastem istoria lor, limba, obiceiurile si traditiile lor?. Ciudat, ei le cunosc pe ale noastre. Nu spun asta pentru a apara sau diferentia.
    Pentru a fi mai clar, iti voi oferi un exemplu din oraselul prin de praf Calarasi : ” Un proiect finantat de EU, a adus intr-o zona limitrofa unde exista o comunitate mare de tigani curent electric. Toate bune si frumoase. S-au instalat stalpii, retelele de cablu, etc. Totul functiona. Pe hartie. Realitatea a fost alta ( sarim peste clasicele idei de spaga, etc). Tiganii respectivi traiau in case de BCA in cel mai bun caz, cu anetene parabolice de la Boom ( sau cum ii zice), afara aveau parcate masinile gen Aston Martin/BMW etc. Instantaneu mi-a fost scarba de cei care s-au gandit ca vor rezolva/ajuta acea comunitate cu proiectul respectiv. Acei romi nu aveau nevoie de curent electric. Doar aveau parabolice ( si nu imi spuneti ca foloseau baterii reincarcabile ecologice :):):) ). Aveau cu siguranta banii necesari sa poata incheia contract cu ENEL pentru furnizare de curent electric ( vezi Aston Martin si BMV). Timpul a trecut, si s-au facut aproape 2 ani de la terminarea proiectului. Zona respectiva arata lafel. Nimic schimbat. Romi in continuare “trag” curent electric de la Silozul din apropiere ( cum faceau si inainte), acealeasi case ponosite si masini de lux”.
    Am cumva “norocul” sa cunosc oameni care lucreaza la institutii de stat care au proiecte in desfasurare pentru integrarea acestei comunitati. Si da sunt educatie, asistenta sociala, dreptu la munca. Eforturile sunt, banii sunt, proiectele sunt. Lipseste dorinta lor de a fi integrati. Se poate spune mana este intinsa. Dar oare aleg sa fie ajutati?
    In concluzie, eforturile de integrare prin egalitate nu sunt eficiente.

    As putea scrie inca ceva pagini despre un prieten rom ( Romanul ii spunea, care juca CounterStrike si folosea mIRC,mess). Andreea il poate povesti.

    cheeer

    P.S.
    I’m folowing your posts. /bow and respect to your mind.

     
    • BadDragon

      April 30, 2010 at 11:59 am

      Pai… Visule… ceea ce spui tu reprezinta una dintre marile piedici in rezolvarea problemei. Problema tiganeasca nu rezida in faptul ca au BMW si Aston Martin si fura, in acelasi timp, curent de la siloz. Asta e o problema pur penala. Si ce se intimpla in realitate? Vine unu’ de la o asociatie sa le traga curent si gaseste ceea ce povestesti tu. Ce face el? In loc sa se duca inapoi la sediu, sa puna mina pe telefon si sa spuna “aia fura”, el trage in continuare curent. Mai rau, daca afla politia, in loc sa trateze problema firesc “ai furat, platesti”, ce fac ei? Aaaa… pai avem o “problema tiganeasca”, pe ei ii tratam diferit. Si asta e tot discriminare, chiar daca pozitiva.

      Problema tiganeasca nu sta in faptul ca ei fura ci in faptul ca tind sa perpetueze anumite pattern’uri comportamentale care ii fac neintegrabili. Daca tatal si bunicul fura (la fel cum au facut si tatii si bunicii lor) ce poti face pentru a’l feri pe copil de problema?

      Si inca ceva. Atentia noastra este mult prea mult atrasa de cei citiva care au furat suficient cit sa’si cumpere Aston Martin si nu’i vedem pe cei care traiesc foarte rau, pe cei care sint sclavi ai sclavilor sclavilor (ca sa folosesc expresia ta). Si astia sint majoritari.

       
  2. clara

    April 30, 2010 at 9:50 am

    am si eu o intrebare, spui undeva ‘populatia roma activa are un loc de munca ..’. ce mai intra la activ in afara de cei cu un loc de munca? studentii? ca nu inteleg si ma gandeam ca poate pierd ceva important

    vezi ca ai scris ‘creaza’

    eu nu cred in … o problema recunoscuta e pe jumatate rezolvata sau variatiuni pe aceeasi tema. nu mi se pare ca neaga cineva problema din penultimul paragraf. si daca ar fi asa, nici nu stiu cum ar disparea odata cu recunoasterea publica si matura si asa mai departe. cand vine vorba de tigani eu sunt atat de …confuza incat sunt vesnic de acord cu orice are o parere argumentata, apoi mi-o schimb dupa urmatoarea parere argumentata…
    ma mai gandesc si ca sunt atatea lucruri pe care nu le stiu. sa zicem despre clanuri si probleme grave despre care vorbesc unii oameni- nu maruntisuri de tipul mergeam pe strada si cineva m-a imbrancit. te mai imbrancesc oameni de toate felurile..
    nu am putut sa nu remarc ca oamenii care cred intr-o rezvolare, care vorbesc rational despre problema asta sunt oameni care nu au contact cu tiganii sau au avut contacte cu unii foarte civilizati.
    pastrand proportiile si .. a mi se scuza comparatie deplasata, e aceeasi chestiune ca si cu comunitarii: oamenii care sunt anti eutanasiere preciaza ca pe ei nu i-a muscat niciodata vreun caine. traiesc in orase de provincie in care problema asta nu e asa pregananta. vorbesc din afara si e destul de evident pentru toata lumea. cei care striga sus si tare ca trebuie eutanasiati sunt oameni care au avut probleme serioase cu cainii
    dar ei sunt cei subiectivi. inchistati in dramele lor, si poate uneori dramele lor intra la exceptii sau sunt coincidente
    eu nu stiu cine ar trebui sa vorbeasca despre lucrurile astea, dar pana acum mi s-a parut ca mai toti cei care au vorbit … nu erau avizati.
    pentru mine eprea complicat

     
    • BadDragon

      April 30, 2010 at 11:31 am

      Mercic de atentionare, imi scapase un “e” din viteza. Iar populatia activa este formata din cei care au peste 16 ani (cred), nu sint la scoala (inclusiv facultate), nu au un handicap care sa’i impiedice, din punct de vedere legal, sa lucreze, si nu au virsta de pensionare. In mare, oricine intre 16 si 60-65 de ani care nu e la scoala.

      Apoi, nici eu nu cred in povestea cu problema recunoscuta pe jumatate rezolvata. Dar cred in faptul ca nici o problema serioasa nu poate fi rezolvata fara o recunoastere robusta, matura si rationala a existentei problemei. Sper ca observi diferenta de nuanta. Ca e mult de munca, dupa ce ai recunoscut problema, sint de acord.

      Impresia ta ca oamenii care incerca sa priveasca rational problema sint in necunostinta de cauza este cit se poate de realista. Se intimpla la noi cu romii, la americani cu arabii, s’a intimplat in anii ’60 la francezi cu comunistii din Rusia. Unii oameni tind sa foloseasca mai degraba etichete si simboluri decit realitati atunci cind isi dezvolta teoriile.

      Pe de alta parte, etichetele si simbolurile au si ele utilitatea lor cind sint folosite eficient. Ba chiar sint necesare procesului cognitiv, abordarii rationale. Dupa mine, oricare dintre cele doua abordari, luate separat, duce la un esec. Pentru succes ai nevoie de imersiunea in spatiul analizat, trairea realitatii, a emotiilor, frustrarilor pe care aceasta le creeaza, pentru a le putea analiza ulterior cu mecanismele ratiunii. De fapt tocmai asta e problema aici, unii reactioneaza pur umoral, altii abordeaza pur rational. Cele doua lumi nu au cum sa se intilneasca.

      Nu stiu cit de relevant este pentru discutie dar o sa specific faptul ca am copilarit intr’un cartier majoritar tiganesc, am mincat in case de tigani, m’am jucat, maturizat, am cintat, m’am indragostit printre tigani. I’am avut ca prieteni si dusmani. Ah, si am fost si muscat de ciini comunitari🙂

       
  3. anaid

    April 30, 2010 at 11:45 am

    bun, ca fiecare natie avem problemele noastre de acceptare si ei problemele de adaptare.
    1. programe de reintegrare si integrare sunt slava domnului multe, in ce masura au si finalitate “palpabila ” n-o pot spune statisticile decat in proportie de maxim 50%.
    2.apropos de ce spunea Visul mai sus , sunt suficienti romani care au aston martin sau bmw sau “mertzan” la scara blocului, rate peste rate, figuri mai mari decat casa, lipsa celor 7 ani de-acasa,bacul trecut cu ajutorul lui “papa” si 10 femei la produs in cine stie ce tara “dezvoltata”.
    3.singura mea problema cu ei, chiar singura , e ca nu prea se intalnesc cu apa si sapunul, dar nu fac exceptie de la asta si destui romani cu scoli inalte. hi hi hih.
    4.si cum am sa va spun pe scurt o intamplare cu un tigan care si-a castigat rewspectul meu pe viata si un roman care l-as omora ori de cate ori l-as vedea.
    ” copilul meu cel mare acum doi ani si-a rupt mana dupa o zdravana cazatura de pe bicicleta. stam intr-un cartier nu foarte “smecher” ci cu oameni normali si majoritatea romani. sunt cateva case construite pentru “sinistratii” de acum cativa ani care au ramas fara adapost deasupra capului, si majoritatea sunt foarte saraci sau “foarte tigani”🙂.unul din “romani” s trecut pe langa copilul meu care plangea cu lacrimi de crocodil si i-a aruncat catea vorbe” fir-ar mata a dracu daca nu ai fost cuminte vezi ce-ai patit”! a trecut mai departe si si-a vazut de treaba. un tigan cu 12 copii l-a suit in caruta, l-a dus la spital, s-a certat cu 2 doctori, cert e ca pana am ajuns noi la spital, copilul meu era cu mana in gips, si in bratele tiganului care-l alinta si-l linistea ca pe propriul lui copil.”

     
    • BadDragon

      April 30, 2010 at 12:22 pm

      Dap, avem o problema de tip acceptare/adaptare. Si nu sintem unici in asta. Dar problema nu este una lejera ci suficient de mare incit sa justifice reactii extremiste de ambele parti (de unde si postarea Rhettei la care faceam referire).

      1. Programele alea esueaza pentru ca sint facute cu picioarele, nu cu capul. Pleaca de la premize gresite si sint facute, in marea lor majoritate, pentru ca trebuie sa fie facute, nu pentru ca cei care le’au facut isi doresc cu pasiune sa rezolve ceva. Cauta, frate, 2-3 tigani luminati si integrati, oameni care au trait in ghetto si au iesit de acolo, oameni care traiesc cu pasiune regretul ca nu au reusit si altii cum au reusit ei, si roaga’i sa te ajute, pune’le resurse la dispozitie.

      2. Dupa cum ii raspundeam si Visului mai sus, astea sint probleme penale, nu au nici o legatura cu problema tiganeasca.

      4. Incercarea mea de a privi rational problema isi are radacinile intr’o multime de povesti similare. Dupa cum scriam mai sus, am copilarit printre ei.

       
  4. petroniamarcs

    April 30, 2010 at 1:03 pm

    Marius, abia acum sesizez o breşă în care pot să intervin în această argumentaţie altfel blindat de justă. O precizare: de multe ori, comunitatea este extrem de sceptică faţă de membrii ieşiţi din ea şi care au depăşit-o prin educaţie. Sunt cazuri de succes în această depăşire a orizontului de preocupări şi activităţi caracteristic comunităţii. Ei, de cele mai multe ori, oamenii ăştia nu se pot întoarce de unde au plecat, ca să tragă şi pe alţii după ei. Devin cumva ostracizaţi, chiar dacă nu manifest. E vorba, cred, de închiderea (enclavizarea) pe care ai sesizat-o atât de bine.

    Soluţia este la fel de greu de definit ca şi problema, în cazul ăsta. Nu am o idee încă, dar eu aş începe prin a aplica un principiu general drag mie: oamenii sunt toţi la fel, deci trebuie trataţi măcar incipient la fel. Diferenţierea trebuie conştientizată, dar nu zgândărâtă permanent ca o rană căreia îi refuzi cicatrizarea.

     
    • BadDragon

      April 30, 2010 at 1:26 pm

      🙂 Petronia, am scris propunerea de mai sus cu bresa despre care vorbesti tu in minte. Da, acea ostracizare exista. Cel plecat devine jumate-gadjo. Dar, pe de alta parte, astfel de persoane sint o sursa buna de informatie. In plus, au si o poveste de succes in spate. Ei au iesit.

      Daca prin tratament egal te referi la evitarea oricarui tip de discriminare, negativa sau pozitiva, de acord. Daca pledezi pentru o relatie interpersonala bazata pe comunicarea dintre doi indivizi si nu dintre doua etichete, iarasi de acord. La fel daca sustii tratamentul egal in fata legii. Restul de diferentieri le’as pastra si as continua sa le chestionez pina la rezolvarea problemei, cu riscul de a perpetua disconfortul.

      Stiu, tu esti o fire ceva mai pacifista si doritoare de liniste.🙂

       
  5. petroniamarcs

    April 30, 2010 at 1:41 pm

    Păi la necesitatea de a păstra diferenţierea, în ideea acceptării existenţei ei şi respectării dimensiunilor pozitive pe care le poate avea, mă gândeam eu când am scris că trebuie conştientizată. Iar prin “nu zgândărâtă permanent” mă refer la perpetuua ei supralicitare, care, la fel ca şi ignorarea sa, e nocivă şi anti-eficientă.

    Nu e atât că m-am trezit într-o dispoziţie pacifistă, cât că mereu am crezut că lucrurile pot să fie atât de simple şi idioţii de oameni aleg mereu să le facă atât de complicate încât se trezesc cu probleme de nerezolvat care de fapt pornesc de la un gest copilăresc: “închide ochii şi dă”.

     
    • BadDragon

      April 30, 2010 at 1:56 pm

      Mi’ai adus aminte de o poveste citita la un moment dat despre conflictul din Irlanda dintre IRA si englezi. Nu mai tin minte unde am citit’o si nici nu stiu cit adevarata este. Dar este plauzibila, una dintre acele istorii posibile.

      Povestea spune ca acum citeva sute de ani un irlandez, cap de familie, a furat un sac de cartofi de la nobilul englez. Englezul i’a luat fiica cea mare si frumoasa drept pedeapsa. Irlandezul si’a strins verii, fratii si prietenii si au intrat peste englez. Omorit familie, dat foc la conac/castel, ce avea ala pe acolo. Evident, nu se putea opri aici, englezii au trimis armata sa’i pedepseasca. Si tot asa. Citeva sute de ani s’au chinuit unul pe altul pornind de la un sac de cartofi.

      Chestiile astea cronicizate au pacatul de a incepe de la lucruri relativ nesemnificative la care se reactioneaza disproportionat in lant, acumuleaza frustrari, apar comportamente de supravietuire, izolare, ura. Evident, daca oamenii ar privi senini problema ar constata imediat faptul ca totul e o copilarie, ca ceea ce s’a intimplat acum 50 de ani nu are nici o legatura cu ei sau cu “dusmanii” lor, ca omul din fata lor nu are nici o legatura, alta decit apartenenta etnica, in cazul nostru, cu celalalt om care a facut nu stiu ce.

      E absurd si pueril, de acord. Dar, asa absurd si pueril cum e, e un fenomen real si trebuie rezolvat.

       
  6. visul

    April 30, 2010 at 3:20 pm

    Eu ma refeream strict la ei, nu prin comparatie cu noi sau alte nationalitati.
    Suntem constienti de nevoia de integrare a lor. Si acum cu EU in curtea noastra suntem si putin obligati sa ne miscam neuronii in directia integrarii lor in societate.

    Fata de idea cu mirosul, sunt de acord. Nu prea folosesc ustensilele iginenice, prea mult. :))

    In rest, daca ne batem in numere si programe de integrare sociala, trebuie sa ne gandim din 2 puncte de vedere : 1. Cat de mult vor sa fie ajutati, si cat de mult sunt lasati ajutati. 2. Cat de mult interes este in aplicarea si urmarirea reala a unor programe de integrare sociala.

    In plus, diferenta o fac grupurile de influenta dintre romi. Toate incercarile de integrare legale sau nu, nu fac nimic decat sa ii arate cu degetul. Probabil unii nu stiu sa accepte ajutorul oferit.
    Sincer, ajutorul cu sila doar pentru a bifa bine in fata unui comisar european este mai rau decat ingoranta.

    Eu zic sa nu faceti comparatii. Situatiile pot parea similare in numere, dar realitatea este altfel.

    Fiecare dintre noi poate face diferenta. Ajuntand, informand, ridicand pancarde, strigate in eter sau litere in 0 si 1. Chiar nu conteaza. Americanii au reusit cu afro-americanii exact asa, prin diferenta la nivel micro. La nivelul prietenilor si cercurilor de influenta personale.

    Putem pune multe 0 si 1 aici. Esential este, atunci cand ajungem in momentul schimbarii sa fim destul de cerebrali sa o facem corect.

    Sa nu uitam, de exemplul lui Ghandi. Nonviolenta + acceptare. ( proabil sunt mai multe +).
    Exemplere ( vezi aston martin si bmw )sunt multe in randul tutoror nationalitatilor. Dar pana la urma este si treaba lor sa nu recidiveze si sa arata ca pot face, ca au loc. Sincer, pana la urma este si cum iti “vinzi” imaginea prin lume. Nu doar furca…etc.
    Nu spun ca am fi mai presus noi, romanii. Dar, ei sunt minoritatea. Intetie exista, resurse exista. Dar ce facem cu ele? revenim la aston martin.

    Timpul este scurt pentru scris. Job is calling me back.

    bafta
    P.S.

     
  7. anonim

    August 28, 2010 at 8:19 pm

    printr-o conjunctura absolut mirobolanta am ajuns sa locuiesc intr-un bloc de tigani care traiesc din ajutorul social (au chirii de 30 de lei + ajutor de somaj, copil etc). se constata urmatoarele:
    – niciunul nu munceste
    – au amenintat un vecin care-i in aceeasi conjunctura mirobolanta ca si mine ‘ca-i iau gatul’ pentru ca i-a rugat sa faca liniste
    – nu vor sa plateasca pentru curatenia blocului; siliti de primarie – care le acorda ajutorul social, o fac. insa arunca pungi cu gunoi peste balcon, dupa ce trece femeia de la curatenie isi arunca mizeria pe holul blocului astfel incat ea trebuie sa frece cu peria pe jos ca sa curete (coji de pepene, sobolani morti, scutece murdare etc). zi de zi.
    – in fiecare zi se strang in grupuri si mananca seminte, cojile sunt evident aruncate pe jos in curte
    – rar raspund la buna ziua
    – de cand stau in cartierul ala am avut 2 tentative de spargere a apartamentului dintre care una reusita
    – au spart becurile din garaj si din curte ca sa nu plateasca iluminarea pe timp de noapte (aprox 1 leu pe luna)
    – au stricat pompa de apa a blocului (cand n-aveam lacat la incaperea in care era)
    …si altele

    eu inca nu stiu ce concluzii sa trag insa recomand tuturor care n-au avut de trait in comunitatea roma sa se abtina de la emis pareri despre ‘ce probleme sunt’ si ‘cum ar trebui sa procedam’. nu zic ca parerile lor sunt gresite, ci ca trebuie sa traiesti o situatie ca sa-i poti gasi o solutie.

     
    • BadDragon

      August 31, 2010 at 9:58 pm

      Draga “anonim”, scuze, in primul rind, pentru raspunsul intirziat. Sper sa mai treci pe aici sa’l citesti.

      Apoi, nu pot vorbi pentru ceilalti, dar, dupa cum scriam si pe undeva mai sus, am trait vreo 14 ani intr’un cartier (mahala) braileana cu populatie amestecata. Cam jumatate erau tigani. Macar din cauza asta cred ca pot spune ca am dreptul sa vorbesc (asta in conformitate cu criteriul tau, criteriu cu care nu sint neaparat de acord).

      Acum, pentru tine, am citeva intrebari:
      1. De cite ori l’ai intrebat pe unul dintre vecinii tigani, calm si prietenos, ce’i mai face puradelul, daca invata bine la scoala, daca i s’a vindecat pirandei piciorul? Asa, o socializare lejera, de scara blocului.

      2. Daca lucrurile au scapat complet de sub control de cite ori ai chemat politia, eventual cu declaratii semnate de toti vecinii care au fost victime ca si tine, sa incerce sa rezolve problema pe cale legala?

      3. Ai avut vreun moment de neutralitate, macar, emotionala fata de vecinii tai tigani sau inca din prima zi din care ai aflat ca sint acolo ti’ai spus “futui, am pus’o” si ai ramas in starea aceea pina in zilele noastre?

      4. Ce te opreste de la a te muta din blocul respectiv?

      Nu incerc sa’ti neg experienta. Ba chiar sint convins ca e mai rau decit ai pus’o tu in cuvinte. Dar, permite’mi, am dubii ca ai incercat vreodata sa o rezolvi altfel decit injurind autoritatile ca nu iau masuri.

      Si un sfat, daca’mi vei permite din nou. Atit cit ii cunosc eu, tiganii pretuiesc foarte mult notiunea de respect. Au un mod special, al lor, ciudat, de a’l oferi, dar odata cistigat s’ar putea sa’ti poti rezolva cel putin o parte dintre nemultumiri. Merita o incercare. Da’ vezi ca implica faptul de a’i respecta si tu, la rindul tau. Asa ciudati cum sint ei.

       

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: