RSS

Category Archives: WTF

Usurel cu neutrinii pe scari

Evident, nu pot rezista. Am vazut prea multe titluri flamboiante in presa de la noi si de aiurea legate de anuntul de la mijlocul lui Septembrie al celor de la CERN ca au masurat viteze supra-luminice la neutrinii creati intr’unul dintre experimentele lor. “Savantii, bulversati de vitezele superluminice”, “se naruiesc bazele fizicii”, ca sa citez din doar unul dintre articolele aparute pe la noi.

Acum, am de facut 2 observatii. Una este despre descoperirea in sine, cealalta legata de felul in care descoperirea, daca se dovedeste valida, influenteaza lumea fizicii.

In primul rind despre ceea ce au descoperit cei de la CERN. Descoperirea raportata de ei este rezultatul unui singur experiment. Rezultatele experimentului au fost publicate direct, fara a trece prin procedura normala de peer-review. La publicarea oricarui rezultat stiintific, inainte ca respectivul rezultat sa ajunga intr’o revista de specialitate, el este verificat cu atentie, independent, de mai multi alti specialisti in acelasi domeniu, capabili sa urmareasca calcule, grafice, rationamente. Motivul este simplu, orice articol aparut intr’o revista de specialitate, odata validat si publicat, devine referinta pentru alti cercetatori si ultimul lucru pe care ti’l doresti ca cercetator este sa’ti bazezi studiile pe niste ecuatii gresite, de exemplu.

Cei de la CERN nu au urmat aceasta cale. Motivul lor nu a fost neincrederea in sistemul peer-review, nici vreo dorinta de a obtine gloria cit mai repede ci faptul ca descoperirea este atit de importanta incit o doreau testata, verificata, taiata in bucatele, demontata si remontata cit mai repede. Au iesit, pur si simplu, ametiti si entuziasmati din laborator si au dat repede “telefon” la toata lumea: “baieti, avem treaba!”. Asta nu inseamna decit ca au ocolit canalul principal peer-review dar au inundat toata cimpia.

Despre datele in sine si despre experiment nu ma pot pronunta. Nu am nici expertiza si nici datele necesare pentru a le analiza. Cu atit mai putin un accelerator de particule in balcon pentru a recrea experimentul si a verifica rezultatele. De asta se vor ocupa, se pare, americanii si japonezii. Si, probabil, citeva sute de fizicieni care vor lua la puricat fiecare aspect al experimentului, calculelor si concluziilor. Din cite inteleg de la unii mai in tema decit mine, erorile cautate sint la nivel de masuratoare (timp si distanta) si, evident, in calculele propriu zise, dar astea sint mai degraba simpla aritmetica si este putin probabil sa se gaseasca ceva acolo.

Cineva s’ar putea intreba “da’ de ce toata lumea este atit de convinsa ca rezultatul e gresit si cauta eroarea?”. Si raspunsul asta este simplu. Pentru ca Teoria Relativitatii, cea care postuleaza (“a postula” inseamna a avea ca baza de pornire, a face niste presupuneri initiale nedemonstrabile dar care decurg din observatie, presupuneri din care urmeaza sa se deriveze toate celelalta rezultate ale teoriei) faptul ca nu poate exista nici un fenomen care sa se propage cu viteze mai mari decit viteza luminii, este o teorie solida, cu rezultate testate. In mod ironic, daca teoria relativitatii n’ar fi existat sau n’ar fi fost valida, experimentul CERN despre care vorbim nu ar fi putut functiona in forma lui actuala. Pentru ca distanta dintre punctul in care sint produsi neutrinii si punctul in care sint detectati este masurata prin GPS. Iar GPSul foloseste rezultatele relativitatii pentru a functiona (satelitii GPS au ceasuri atomice foarte precise instalate in interiorul lor, timpul masurat de ele fiind corectat relativist pentru elimina incetinirea timpului care apare intr’un cimp gravitational intens). In feluri similare, alte rezultate ale teoriei fac parte din viata noastra cotidiana si se dovedesc a fi foarte valide. E normal, in acest caz, sa privesti cu suspiciune un rezultat atit de iesit din comun.

Am scris putin mai sus “foarte valide”. Nu era o scapare ci o eroare intentionata. Daca in logica un lucru este sau nu este valid si nu suporta grade, in fizica (si in celelalte stiinte naturale) lucrurile nu sint asa de transante. Si cu asta ajung la partea a doua a postarii, cum influenteaza aceasta descoperire, daca ea se dovedeste valida, lumea fizicii?

Dupa cum spuneam, in fizica “valid” suporta grade si nuante. Este suficient sa ne gindim la faptul ca Mecanica Clasica, asa cum a fost ea enuntata de Newton, este “valida” in cazul universului observabil cu ochiul liber dar ea nu mai este “valida” odata coboriti la nivel atomic. Nu ma credeti? Urcati’va in masina si mergeti din punctul A in punctul B, faceti inregistrari si masuratori, comparati rezultatele cu predictiile Mecanicii si o sa fiti surprinsi, asa este. Mai mult, insasi masina cu care experimentati a fost proiectata pornind de la principiile teoriei pe care vreti sa o testati. Incercati apoi sa construiti un LASER bazindu’va pe principiile Mecanicii Clasice si o sa aveti o noua surpriza, n’o sa functioneze.

Dar “valid” nu se refera numai la domeniul de aplicabilitate ci si la acuratetea rezultatelor teoretice in comparatie cu realitatea. Modelele noastre teoretice, oricit de rafinate, nu pot decit sa se apropie asimptotic de realitate. In unele cazuri precizia este suficient de mare incit predictiile sa fie utile (scriu aceasta postare folosind un calculator bazindu’se pe astfel de predictii extrem de complexe, Arhimede a incendiat navele inamice folosindu’se de astfel de predictii), in alte cazuri teoria este inca foarte departe de realitate. Tocmai de aceea insasi schema de functionare a stiintei, epistemologia, implica chestionarea permanenta a concluziilor si invitarea descoperirii incompletitudinii teoriilor.

Mai mult, fizicienii nu formeaza o religie care si’a postulat teoriile pe post de zei si o iau la fuga smulgindu’si parul din cap la descoperirea ca zeul lor a fost unul fals. Fizicianul, cel putin in epoca in care traim, isi doreste sa descopere ca teoriile “valide” acum sint macar putin gresite. De ce? Pentru ca nu putem explica complet universul in care locuim cu teoriile pe care le avem acum la indemina. Nici macar pe cel pur material. Daca toate teoriile ar fi absolut corecte si nimic nou n’ar mai aparea, ne’am afla in situatia ingrata de a constata ca fizica este fata cu realitatea in acelasi raport in care se afla desenul naiv al unui copil  intr’un manual de biologie cu floarea pe care a incercat sa o reprezinte. Nostima, utila pina la un punct, motiv de mindrie pentru parintii copilului, dar cam atit. Fizica are nevoie de revizuiri. Este un proces de apropiere cu pasi marunti de realitate.

Din acest motiv savantii nu sint bulversati de vitezele supra-luminice ale neutrinilor de la CERN. Si bazele fizicii nu se naruie. In procesul de verificare a rezultatelor raportate de CERN fizicienii vor descoperi fie modalitati noi de a evita erori si Teoria Relativitatii va ramine in picioare asa cum este pina data viitoare, fie o corectie noua a teoriei, o dimensiune noua a realitatii, un aspect pe care nu’l luasera in calcul. Teoria va deveni in acest proces “putin mai valida”. Istoria fizicii este plina de astfel de momente. La fel cum este plina de incercari esuate de a demonstra ca este falsa. Iar acest lucru este rezultatul insasi teoriei cunoasterii si a unui scepticism sanatos pe care trebuie sa’l aiba orice om de stiinta demn de acest nume.

In concluzie, mai usor cu neutrinii pe scari.

 
11 Comments

Posted by on September 29, 2011 in WTF

 

O lume… cancerigena

In ultima vreme am avut parte de citeva vesti terifiante. Lucruri foarte prezente in jurul nostru, cum ar fi telefoanele mobile, se dovedesc a fi cancerigene. Presa noastra, paznic al societatii, se grabeste sa ne informeze pentru a ne putea proteja. Din pacate exact asta face: se grabeste.

Prima problema pe care o am cu stirile de genul asta este lipsa voita de claritate. Informatii esentiale sint omise, se pune un titlu bombastic, nu se urmareste subiectul in dezbateri ulterioare. Urmarea… fandacsia’i gata. Panica, nebunie, teoria conspiratiei. Din fericire (sau nefericire), subiectul este rapid uitat pentru ca este urmat la scurt timp de altul prezentat in titluri si mai bombastice.

Va mai amintiti de cit de cancerigene sint telefoanele mobile? Va amintiti pentru ca sinteti oameni normali la cap, cu memorie relativ intacta. Dar ati mai vazut vreo stire/dezbatere pe tema asta in ultima vreme? Si nu au trecut decit 2 luni de la titlurile alarmiste din presa de la noi si de aiurea. (Apropos, cine vrea sa citeasca ceva pareri mai avizate pe tema asta, recomand sa incepeti de la Philip Plait si sa mergeti de acolo din link in link pe dezbatere.)

Acum a aparut una noua: utilizarea creosotului este strict reglementata de o directiva a Comisiei Europene care se ocupa de normarea in domeniu. Realitatea.net ne ameninta cu pericolul teribil care ne paste la simpla apropiere de un stilp de lemn sau de o cale ferata:

“Creozotul este cancerigen indiferent de nivel şi există riscuri de mediu semnificative dacă lemnul tratat cu creozot intră în contact direct cu solul sau cu apa.”

In mod bizar, articolul celor de la Realitatea nu da nici un link spre sursa informatiei, spre site’ul comisiei sau ceva similar. Tre’ sa’i crezi pe cuvint sau sa te apuci sa sapi prin www dupa informatii. Ei bine, eu nu i’am crezut pe cuvint. Si, cum era vorba despre cancer, m’am dus la chiar autoritatea in domeniu: International Agency for Research on Cancer. Acolo… stupoare. In primul rind, creosotul este incadrat la categoria 2A (vezi lista clasificarilor, la pagina 5) alaturi de emisiile motoarelor diesel, vaporii rezultati de la prajirea cartofilor la temperaturi mari si meseria de coafeza/barbier (nu ma credeti? verificati la pagina 6). Cum ar veni, apropierea de o cale ferata cu traverse de lemn este la fel de nociva precum o intrare la Mac.

Mai mult, daca luam volumul 92 al catalogului de substante luate in calcul de IARC si mergem la pagina 756 (pagina 3 in link’ul de aici), constatam faptul ca singurele studii facute sunt asupra celor care au ca ocupatie profesionala lucrul cu creosotul sau in direct contact cu acesta.

A number of cases of skin cancer, including scrotal cancer, have been reported among workers who had been occupationally exposed to creosote. A cohort study of wood impregnators in Norway and Sweden and a cohort study of timber workers in Finland, who had been exposed to creosote, reported a statistically significant excess incidence of non-melanoma skin cancer. A study of power linesmen in Sweden did not report any statistically significant increase in the incidence of cancer, although the risk for non-melanoma cancer was slightly increased. A nested case–control study of lung cancer
among a cohort of gas and electricity workers in France reported an increased risk for exposure to creosote, with evidence of an exposure–response relationship. A cohort study of workers in the USA who had used creosote for the treatment of wood indicated the possibility of an increase in mortality from lung cancer. A study that applied a job–exposure matrix to job titles in the Swedish census and linked this to cancer incidence found an increase in the incidence of cancers of the renal pelvis and urinary bladder that was related to exposure to creosote. (IARC MONOGRAPHS VOLUME 92, pg. 756)

Nici un cuvint despre riscul de cancer, “indiferent de nivel”, la simplul contact, la care se alarmeaza Realitatea.

Ma repet, din fericire, efectul pe termen lung al acestei stiri, luate singular, este minor. Va fi uitata in citeva zile. Pretul acestui “din fericire” este, din pacate, in contextul tuturor stirilor de acest gen, urias: opinia publica bombardata cu informatii false sau impropriu prezentate, bombastic prezentate pentru impact la ochi dar nu si la neuron, impact educativ negativ (macar de’ar fi fost nul!!!). Oricit de cinic ar suna, mi’as dori ca urmarea acestei stiri sa fie vreo 2-3 greve ale CFRistilor si vreo 20-30 de stilpi darimati de nepotii citorva babe paranoice. Dupa care 1-2 companii de asigurari sa dea in judecata 2-3 ziare pentru recuperarea pagubelor.

P.S. Pentru paranoicii excesiv de creduli: creozotul este o substanta care se depune in mod natural pe suprafetele de deasupra oricarei flacari rezultate din arderea unui combustibil fosil (lemn, carbune, gaz, petrol, motorina si toate celelalte derivate). Adica pe hornuri, hote, tavane, geamuri… Nu uitati: “indiferent de nivel”!!!!

Later Edit: Am reusit sa gasesc si sursa articolului alora de la Realitatea, un comunicat al Comisiei Europene. Interesant este faptul ca nici Comisia nu’si argumenteaza stiintific decizia. Mai mult, daca o iei din link in link plecind de la acest comunicat, incepi sa constati ca este mai degraba vorba despre despre o decizie paranoic-politica decit una fundamentata stiintific. Spre exemplu, iata doua rapoarte ale unor institutii conexe Comisiei Europene: European Chemical Industry Council si Swedish Chemical Agency (Suedia fiind raportorul european pe problema la momentul respectiv, SCA era autoritatea competenta care a emis raportul) (la mine aceste doua link’uri merg bizar. Daca nu se afiseaza nimic, dati un refresh si se rezolva). Ambele rapoarte vorbesc exclusiv despre expunerea pe termen lung (profesionala) la creozot. La asta as adauga si pagina web referitoare la creozot a site’ului guvernului Marii Britanii.

 
3 Comments

Posted by on July 27, 2011 in WTF

 
 
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.